Cartea aparuta acum 3 ani in America, a facut furori in lumea marketingului. Martin Lindstrom, specialist in branding mondial, s-a hotarat sa faca un experiment, sau mai degraba un studiu de marketing, evitand sa vorbeasca cu persoana intervievata si preferand de fapt sa "vorbeasca" direct cu creierul acestei persoane.
Incepand de la un simplu test de eficienta a campaniilor impotriva fumatului (eficienta 0, dupa cum demonstreaza in primele capitole), Martin verifica, prin intermediul RMN-urilor, 5 mituri persistente in branding si marketing si anume:
Eficienta logo-ului in decizia de cumparare
Influenta simturilor noastre asupra brandurilor pe care le cumparam
Eficienta publicitatii subliminale
Eficienta merchandising-ului
Corelarea dintre religie si branduri
Cartea a aparut acum cateva luni si in Romania. Chiar o recomand. Este minunata, usor de citit, scrisa special pentru publicul larg. Problema e ca nu prea poti sa mai iei prea in serios marketingul clasic dupa asta.
De ce trebuie sa se exprime regizorii prin metafore? De ce nu pot spune pe fata ce au de spus si sa termine cu toata povestea?
Asa am si ramas dezgustata de "Salò o le 120 giornate di Sodoma" cand l-am vazut, asa am ramas oripilata de "A serbian film". Si nu sunt usor de impresionat, cand chiar vine vorba, credeti-ma. Dar filmul asta parca n-are limite. Daca nu ma credeti ca spun o replica din film care va va face sa varsati numai citind-o:
"Newborn porn!"(pornografie cu nou nascuti)
In principiu este vorba de un fost star porno, care s-a "pensionat" devreme si traieste o viata linistita cu familia sa. Primeste la un moment dat printr-o fosta colega de servici propunerea sa lucreze cu un mare cineast, pentru o suma imensa de bani, fara insa sa stie despre ce o sa fie filmul. Mai departe urmeaza perversiuni de zile mari. Imposibile de urmarit, in 95% din cazuri.
De fapt filmul este o metafora pentru starea politica actuala a Serbiei, care este fortata sa se perverteasca pentru banii marilor puteri (UE, SUA).
M-am saturat de metaforele lor. Si in acelasi timp, stau sa ma gandesc ce-i mai rau, metafora sau realitatea?
In orice caz, nu va uitati la film. Sincer. Nu merita. Cititi o carte, uitati-va pe net, nu merita sa va pierdeti timpu cu filmul asta. E minunat, dar groaznic
Sau "The Chinese Botanist's Daughters" face parte dintr-o serie de filme chinezesti cu o cinematografie uluitoare (Hero, House of the flying daggers) si joc non-teatral.
Problema pe care o au majoritatea non-asiaticilor cu filmele din acest continent este ca jocul actorilor este fie prea teatral fie, pentru un ochi de european, inexistent. Initial am crezut ca se rezuma doar la Japonia, insa in excursia mea in Taiwan mi-am dat seama ca expresivitatea este tinuta in frau si mascarea adevaratelor emotii este ridicata la rang de arta. Ma simteam prost, de foarte multe ori, cand vorbeam cu taiwanezi, ca nu puteam sa-mi dau seama niciodata ce gandesc. Figura era de cele mai multe ori neutra, cu ochii usor mariti, iar limbajul non verbal nu exprima mai mult decat politete sociala.
Insa va spun cu mana pe inima ca prefer un film cu joc "inexistent" decat unul teatral.
Les filles du botaniste se petrece in anii 80 in China si reda povestea a doua fete care se indragostesc una de cealalta si trebuie sa-si ascunda relatia de societate. Chiar si in zilele noastre tabu-ul homosexualitatii este prezent in China, fapt dovedit de insusi guvernul chinezesc care a refuzat sa permita filmarea pe teritoriul tarii (in schimb regizorul trebuind sa isi aleaga locatia in Vietnam).
Desi are clar imperfectiuni, precum ritmul lent care, pentru cateva minute, pare sa nu duca nicaieri si o subdezvoltare a personajelor in scopul expunerii unei cinematografii excelente, filmul este dragut, usurel si o poarta catre cultura chinezeasca, aratand diverse scene tipice unui ciclu al vietii.
Finalul, desi trist, putea fi prevazut si, din punctul meu de vedere, era si cel potrivit
De-a lungul timpului in care am tot scris in celalalt blog, http://japoniedegaijin.blogspot.com/, mi-am dat seama ca exista multe informatii pe care as vrea sa le impartasesc, dar, neavand legatura cu Japonia, nu prea aveam unde sa le postez.
Daca navigati pe blog veti avea posibilitatea sa gasiti articole si recenzii pentru diverse filme si carti si linkuri catre documentare si scrutmetraje variate.
Inca nu pot sa-mi dau seama cat de des voi updata, dar pot spune cu siguranta ca cel putin de doua ori pe luna voi adauga ceva, deoarece imi petrec cat mai mult din timpul liber incercand sa invat lururi noi.
You can never get a cup of tea large enough or a book long enough to suit me. ~C.S. Lewis
